gogu

Somnoros, se trezi cu greu sa opreasca ceasul desteptator. Bajbai pe noptiera dupa telefonul mobil care ii dadu desteptarea. Al naibii telefon nu se indura sa se opreasca. Pana se dezmetici pe ce buton sa apese, telefonul s-a oprit „fire-ar a drequ cu telefoane complexe cu tot. Cin’ m-o fi pus sa il iau?”

Se ridica din pat si se indrepta spre bucatarie sa isi faca o cafea. Trebuia sa isi rezolve problemele urgente prin oras deoarece urma sa plece in concediul mult asteptat.

Inainte insa trebuia sa poposeasca acasa la parinti sa isi ia ramas bun si sa o vada pe Ilonka, vecina de peste drum.

Cum parintii lui locuiau la tara, avea ceva de mers. Noroc ca i-a venit masina cu 2 zile mai devreme decat i-au promis cei de la salonul auto si nu mai trebuia sa se roage de nimeni sa-l duca pana acasa la parinti. Acum putea sa le arate si parintilor ce minunatie de masina si-a luat. Si nu, nu era Logan cum aveau toti din flacaii sat. Doar el castigase la loto si isi permitea ceva mai bun… dar nu tare extravagant.

Se temea ca vor veni tot consatenii sa ii ceara bani imprumut. Cum era mare la suflet, ar fi dat banii de tot. Asa ca mai bine sa nu banuiasca nimeni de unde are banii.

In timp ce opri masina in fata portii casei parintesti, nu putu sa nu o observe cu coada ochiului pe Ilonka vecina de peste drum cum statea in usa de la ulita si il privea. Se lasa cuprins de amintiri si sentimente neuitate. Incet, cobora din masina si se indrepta spre ea. Ceva ii spunea sa nu o faca. Dar…pleca in Palma de Mallorca si tinea foarte mult sa o duca cu el.

–  Stii…plec in concediu in Palma de Mallorca. As dori sa vii cu mine. Stiu…e pe nepusa masa dar…nu am avut curaj sa te intreb mai devreme.

Ea il privi cu ochii sai gingasi, ii lua fata in palme si ii dadu cel mai fumos sarut de pana atunci. Li se inmuiara genunchii. Isi impartaseau sentimentele dar ceva nu ii lasa sa fie impreuna.

Acum aveau ocazia sa plece impreuna departe de lume. S-au inteles ca pana isi va termina el vizita la parinti, Ilonka isi va face bagajele si il va astepta la poarta.

Fericit peste masura, Gogu intra in curtea casei parintesti. Timpul a trecut foarte greu. Toate vorbele parintilor pareau ca zboara pe langa el. Ii lipsea puterea de concentrare. Se gandea doar la plimbarile ce ii asteapta pe plajele cu nisip fin, de noptile calde petrecute alaturi de ea… ce mai,  si-a dat frau liber imaginatiei.

Se hotara sa isi incheie vizita mai repede cu 10 minute. Urca in masina si o astepta cu nerabdare pe iubirea vietii lui Ilonka. In sfarsit i se indeplinea cea mai mare dorinta: vor fi impreuna departe de casa.

Tot ce mai avea acum de facut era sa mai astepte cateva minute.

Auzi cum il striga o voce blanda:

– Goguleee….Goguleeee…. Goguleee….Scoala mah odata ce draqu? Iar vrei sa te prinda sefu” ca dormi la lucru? Ce drequ?

(c) zeneseu

Fixativul…sau povestea pantofului coafat

–Fir-ar sa fie…trebuie sa scot resturile astea dintre dinti spuse ea in timp ce lua sprayul fixativ din dulap.

– Si pentru asta vrei sa folosesti fixativul ?!?! intreba el nedumerit.

– Nu istetule, imi fac doar coafura!

– Aaaaa ….. Pai atunci da-mi si mie cu putin fixativ te rog.

– Pe ce par? La cat ai pe cap……

–  Nu draga… in pantof…

Aaaaaa…nu stiti la ce e bun fixativul in pantofi…

Inceput de primavara si sfarsit mult asteptat al Postului Sfintelor Paste.

El, un tinerel pe la 15 ani, a hotarat sa petreaca Invierea la bunicii prietenului sau cel mai bun. In fond si la urma urmei era la cativa km de satul unde locuiau si bunicii sai deci cunostea zona si parintii nu aveau de ce sa isi faca griji.

Emotionat se urca in tren alaturi de ceilalti din gasca si isi cautara un compartiment liber. Pe atunci nu avea cum sa tie ca avea sa gaseasca o noua utilizare a fixativului … fix peste 2 zile.

Noaptea de Inviere a fost racoroasa. Ziua de dupa era neasteptat de calda si chiar se bucura ca nimic nu avea cum sa strice distractia de seara care se lasa asteptata.

Nimic, chiar nimic… in afara de ploaia torentiala de la amiaza care a cazut peste drumurile neasfaltate.

Totusi, curpinsa de cheful de distractie , gasca a hotarat ca se vor duce seara la bal in comuna invecinata. Ce mai conteaza putina ploaie de peste zi?

Zis si facut. In amurg, baieti si fete, erau deja pe la mijlocul drumului catre locul unde aveau sa se dezlantuiasca pe ringul de dans.

El, ca tot era baiat jijel (defapt spera ca posesoarea lucrurilor sa-l rasplateasca macar cu-n mozol pentru efort), isi umpluse buzunarele (ca deh…erau mari si incapatoare) cu ….d’ale fetelor (inclusiv fixativul)

Noaptea incepu, ringul de dans era plin … caldura mare moncher. Probabil din cauza caldurii, unii mai cocosi o pornira de-un scandal care se stinse repede, probabil din vina aerului rece de afara.

Asa ca El zise sa le ia exemplul si sa iasa putin la aerisit, ca doar nu era sa dea jos toate kilele in plus pe ringul de dans.

Si cum se plimba pe ulitele satului privind cerul instelat, auzi vocile scandalagiilor venind spre el. In acel moment se gandi sa se retraga undeva mai ferit, sa nu dea nas in nas cu cocosii.

Doar ca … un sant … ii cam statea in cale.

Ca un viitor injiner, el studie santul (ca doar plouase in ziua respectiva) si incepu sa cantareasca daca va sari peste sau va cobora cu un picior in sant.

Lenea si mirajul lunii il facura sa aleaga cea mai buna decizie „pun un picior in sant si pe mal il pun pe celalalt. Zis si facut.

Isi lasa piciorul sa intre in sant, si intra…si intra…pana la genunchi in apa ce acoperea in strat de namol puturos ce ii ajunse pana la glezna.

– Hait…sa-mi fut una!!! Unde drequ s-a dus fundul de beton al santului?!?!?

Iesit din sant, facand bilantului, a consatat una bucata pantofi Otter plina cu namol, una bucata soseta uda si puturoasa, una bucata crac pantalon uda pana la genunchi.

Cea mai mare dilema era cum sa scape articolele din vestimentatie de putoarea ce-i muta nasul. Nu putea sub nicio forma sa intre la bal asa. Cum mai aveau fetele sa-l bage in seama cu o asa putoare in nas? Nu era obisnuit cu asa ceva. Tot timpul mirosea bine-lucru care tinea la fete.

In consecinta se repezi la prima fantana iesita in cale. Turna 2 galeti de apa in pantofi, o galeata pe pantalon si isi spalase soseta.

Dar mirosul tot nu disparea.

Se gandea ca nu va mai primi nimic pentru serviciile de transport efecutate cand…

– Hopaaaa … in bezna de afara (si din capul lui) i se aprinse beculetul … fixativul…

Baga repede mana in buzunar, scoase fixativul, il agita cu putere si goli jumatate de tub de spray fixativ  in … pantof (normal ca vi-ati dat seama, nu? injineri trebuia sa va faceti 😛 )

Reusi sa treaca peste aceasta intamplare si isi continua distractia mai departe.

A trecut si peste faptul ca a ramas neplatit pentru transport – macar  s-a ales cu jumatate de tub de spray fixativ- si…. in cele din urma s-a facut injiner cu adevaratelea. 😀

Acum cunoasteti povestea „pantofului coafat”. Totusi sper sa nu deveniti cu totii injineri 😀

Uraaaaaa…!!!!

Si totusi ziua de azi e minunata.

Pe langa surpriza de la agentia loto, am fost informat ca am castigat un Logan MCV de la Uzina Dacia.

Ce ma bucur…..

Daca nu credeti, cititi si voi textul mesajului:

„Din partea Uzinei Dacia ati castigat un autoturism DACIA LOGAN MCV
detalii, http://logan-mcv.fiz.su sau contactati-ne:0743296757 Cod unic 2413LGB/6142″

Expeditor 0756480317

Asa-i ca aveam dreptate? 😛 😀

Ehh…asa de bucurie am trimis un mail celor de la Dacia:

„Buna ziua. Acest mesaj a fost primit in cursul zilei de azi pe telefonul mobil.
Avand in vedere ca in mod sigur in spatele acestui mesaj se afla o inselatorie,datorita faptului ca este utilizat numele dvs. am dorit sa va aduc la cunostinta acest lucru.
Cu stima
Zeneseu”

Acum astept sa vad ce vor raspunde. Ii vor interesa imaginea proprie sau vor trece pe langa eveniment?

Va tin la curent (a nu se citi in priza).

P.S. In cazul in care pana acum nu ati auzit/primit (de) astfel de mesaje va sfatuiesc sa nu le bagati in seama si sa nu le dati curs. Veti ramane cu buzele umflate si cu gauri la buzunar.

E o teapa mare.

Biletul

Ca în fiecare săptămână mi-am luat belet la loto (deh sunt o persoană perseverenta şi optimistă 😀 )

Beletul cumpărat azi mi-a facut ziua mai bună. Mai exact, azi am reîntâlnit după 16 ani o fosta colegă de clasă din generală.

Revederea a fost plăcuta cu atat mai mult cu cât a trecut ceva vreme de cand nu ne-am mai vazut.

Spre ruşinea mea, fosta colegă a fost cea care m-a recunoscut prima (şi eu care credeam că imi zambeşte din cu totul alte motive 😀 )

Am sa mai cumpăr şi săptămâna viitoare bilet. Cine ştie ce imi va aduce.

Voi de când nu aţi mai cumpărat bilet la loto?  😀

Oare sa fie vre-un semn întalnirea asta? – Da…ştiu sunt prea optimist. 😀

 

P.S. Ce zâmbăreţ sunt azi …. 😀

Nu mai emigrez

La fel ca multi din compatriotii mei, imi mai vine si mie uneori sa-mi bag p..iciorul in ea de tara si sa emigrez in alta parte.

Dar se pare ca nu voi/vom fi nevoiti sa emigram – cel putin noi astia…ardelenii.

Si nu, nu e din cauza ca ne miscam in reluare (aviz carcotasilor 😛 ), ci din cauza altora care s-au gandit la noi.

Le multumim din inima pentru asta si le uram toate cele „bune” din strafundul  inimii!